Suprafata: 82,9 km.p.
Intravilan: 568,6 ha
Extravilan: 7550 ha
Populatie: 1820
Gospodarii: 980
Nr. locuinte: 995
Nr. gradinite: 5
Nr. scoli: 5
Numele localitatilor aflate in administratie: Lugerdiu, Morau, Stoiana, Corneşti, Tiocu de Jos, Tiocu de Sus, Igriţia, Bârlea, Tioltiur
Asezarea geografica:
Comuna Corneşti este situată în zona preorăşenească Gherla-Dej, de-a lungul văii Lujerdiului, afluent de stânga al Someşului Mic , având o lungime de 26 km şi un cadru natural situat între Dealurile Dejului şi Clujului cu altitudini cuprinse între 300 şi 650 metri
Zona predominantă este deal spre munte cu altitudinea maximă de peste 650 m, cu climă temperată şi precipitaţii moderate , cu excepţia ultimilor ani în care a predominat secetă , inclusiv în perioada de iarnaComuna are o suprafaţă de 82.98 km pătraţi şi se învecinează la Nord cu comuna Bobâlna , la Sud -comuna Iclod ,la Est - comuna Aluniş iar la Vest comunele Dabâca şi PanticeuGraniţele dintre comune sunt forme de relief mai înalte , zone împădurite , drumuri judeţene sau comunaleDin suprafaţa totală de teren de 8298 ha a comunei Corneşti, agricolul reprezintă 6195 ha ( arabil 3480 ha , diferenţa de 2715 ha reprezentând păşuni şi fâneţe ) iar 2103 ha neagricol ( 1293 ha păduri, 38 ha ape , 151 ha drumuri - 22 km drum judeţean , 8 km drum comunal şi 70 km drumuri săteşti şi uliţe, 110 ha curţi şi construcţii și 511 ha neproductiv )
Comuna Corneşti are în componenţă 9 (nouă ) sate aparţinătoare : Lujerdiu , Bîrlea , Tioltiur , Morău ,Stoiana , Corneşti, Tiocu de Jos , Tiocu de Sus şi Igriţia , cu o populaţie de 1809 locuitori , conform recensământului din 2002 , având vârsta cuprinsă între 0-94 ani, din care 94% de naţionalitate română şi 6% alte naţionalităţi ( maghiară şi rromă)
Distanţa până la cel mai apropiat oraş este de 30 km - Municipiul Gherla şi 45 km faţă de Municipiul Cluj-Napoca, iar până la cel mai apropiat aeroport este de 45 km - Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca
Zona predominantă este deal spre munte cu altitudinea maximă de peste 650 m, cu climă temperată şi precipitaţii moderate , cu excepţia ultimilor ani în care a predominat secetă , inclusiv în perioada de iarnaComuna are o suprafaţă de 82.98 km pătraţi şi se învecinează la Nord cu comuna Bobâlna , la Sud -comuna Iclod ,la Est - comuna Aluniş iar la Vest comunele Dabâca şi PanticeuGraniţele dintre comune sunt forme de relief mai înalte , zone împădurite , drumuri judeţene sau comunaleDin suprafaţa totală de teren de 8298 ha a comunei Corneşti, agricolul reprezintă 6195 ha ( arabil 3480 ha , diferenţa de 2715 ha reprezentând păşuni şi fâneţe ) iar 2103 ha neagricol ( 1293 ha păduri, 38 ha ape , 151 ha drumuri - 22 km drum judeţean , 8 km drum comunal şi 70 km drumuri săteşti şi uliţe, 110 ha curţi şi construcţii și 511 ha neproductiv )
Comuna Corneşti are în componenţă 9 (nouă ) sate aparţinătoare : Lujerdiu , Bîrlea , Tioltiur , Morău ,Stoiana , Corneşti, Tiocu de Jos , Tiocu de Sus şi Igriţia , cu o populaţie de 1809 locuitori , conform recensământului din 2002 , având vârsta cuprinsă între 0-94 ani, din care 94% de naţionalitate română şi 6% alte naţionalităţi ( maghiară şi rromă)
Distanţa până la cel mai apropiat oraş este de 30 km - Municipiul Gherla şi 45 km faţă de Municipiul Cluj-Napoca, iar până la cel mai apropiat aeroport este de 45 km - Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca
Activitati specifice zonei: Din totalul suprafeţei de 3480 ha teren arabil suprafaţa cultivată în prezent este de 25 % , respectiv 870 ha . Solurile predominante în zonă sunt soluri grele de pădure , culturile în zona fiind predominant reprezentate prin ovăz , secară , grâu - pentru cele de toamnă , orz de primăvară, porumb , cartof - pentru culturile de primăvară . O pondere destul de importantă o reprezintă culturile furajere reprezentate de lucernă , trifoi , sparcetă
Creşterea animalelor reprezentând îndeletnicirea de bază în zonă , respectiv taurine şi ovine . Suprafaţa medie de teren agricol deţinută pe localnic este de aproximativ 3 ha . Gradul de mecanizare este mic , încărcătura pe tractor fiind de cel putin 100 ha . Producţia medie a culturilor realizate în zonă este de aproximativ 2200 kg păioase la ha , 2500 kg porumb la ha . În zonă există 5 centre de colectare a laptelui , produs care se vinde pentru prelucrare la unităţile de procesare din judeţ . De asemenea în zonă există peste 120 ha livezi de pruni din care se obţine prin prelucrare produsul tradiţional - ţuica de prune de pe Valea Lujerdiului
Creşterea animalelor reprezentând îndeletnicirea de bază în zonă , respectiv taurine şi ovine . Suprafaţa medie de teren agricol deţinută pe localnic este de aproximativ 3 ha . Gradul de mecanizare este mic , încărcătura pe tractor fiind de cel putin 100 ha . Producţia medie a culturilor realizate în zonă este de aproximativ 2200 kg păioase la ha , 2500 kg porumb la ha . În zonă există 5 centre de colectare a laptelui , produs care se vinde pentru prelucrare la unităţile de procesare din judeţ . De asemenea în zonă există peste 120 ha livezi de pruni din care se obţine prin prelucrare produsul tradiţional - ţuica de prune de pe Valea Lujerdiului
Activitati economice principale: Prin dezvoltarea economiei comunei dorim întoarcerea tinerilor plecaţi la lucru în străinătate. Din totalul populaţiei majoritatea este inactiva deoarece media de vârstă este de peste 65 ani . Pe raza comunei funcţionează învăţământul preşcolar , primar şi gimnazial , prin şc . cu casele I IV Lujerdiu , şc. cu clasele I VIII Lia Manoliu Corneşti , Grădiniţa cu program normal Tiocu de Jos , iar din toamna acestui an va funcţiona o grădiniţă cu program normal şi în loc. Tioltiur . Primăria Corneşti pune la dispoziţia doritorilor locuri de muncă în baza legii 76/2002 . Pe raza comunei funcţionează SC COOP. DE CONSUM ICLOD cu puncte deschise în localităţile Tiocu de Sus , Corneşti, Stoiana , Morău , Lujerdiu şi Tioltiur , precum şi asociaţii agricole în localităţile Bîrlea şi Tiocu de Sus
Punctele comerciale existente pe raza comunei sunt următoarele : SC.Banyai-Chifor SRL - Lujerdiu , SC.Agrav Imp.-Exp.SRL - Lujerdiu şi Corneşti , SC.Wagner SRL - Stoiana , SC.Ghera SRL - Tiocu de Jos , SC.Adria Rom - Igriţia, SC.Petunia SRL - Stoiana , SC.Fuz" Prestări Servicii"- Corneşti şi SC.Rabes Impex SRL - Tioltiur . De asemenea există şi societăţi cu profil farmaceutic şi sanitar , precum : SC. Flavina SRL cu profil farmaceutic - Lujerdiu , SC.Prifam SRL - cabinet medical - Lujerdiu şi SC.Dactary Com-Impex - cabinet veterinar - Corneşti
Ca şi mijloace de transport în comun existente pe raza comunei sunt autobuzul Dej-Bobâlna-Cluj care efectuează o singură cursă pe zi, dus-întors şi microbusul Cluj – Tiocu de Jos care efectuează 2 ( două ) curse pe zi , una dimineaţa cu plecare din Cluj la ora 6 : 50 şi întoarcere la 8:15 , iar cealaltă cu plecare din Cluj la ora 13 :00 şi întoarcere la ora 14 : 15
Punctele comerciale existente pe raza comunei sunt următoarele : SC.Banyai-Chifor SRL - Lujerdiu , SC.Agrav Imp.-Exp.SRL - Lujerdiu şi Corneşti , SC.Wagner SRL - Stoiana , SC.Ghera SRL - Tiocu de Jos , SC.Adria Rom - Igriţia, SC.Petunia SRL - Stoiana , SC.Fuz" Prestări Servicii"- Corneşti şi SC.Rabes Impex SRL - Tioltiur . De asemenea există şi societăţi cu profil farmaceutic şi sanitar , precum : SC. Flavina SRL cu profil farmaceutic - Lujerdiu , SC.Prifam SRL - cabinet medical - Lujerdiu şi SC.Dactary Com-Impex - cabinet veterinar - Corneşti
Ca şi mijloace de transport în comun existente pe raza comunei sunt autobuzul Dej-Bobâlna-Cluj care efectuează o singură cursă pe zi, dus-întors şi microbusul Cluj – Tiocu de Jos care efectuează 2 ( două ) curse pe zi , una dimineaţa cu plecare din Cluj la ora 6 : 50 şi întoarcere la 8:15 , iar cealaltă cu plecare din Cluj la ora 13 :00 şi întoarcere la ora 14 : 15
Obiective turistice:
Comuna Corneşti prezintă un potenţial turistic , reprezentat prin monumente istorice , arhitecturale de o deosebită valoare istorică , obiceiuri gastronomice şi tradiţii populare care îmbracă forme aparte , manifestări artistice şi culturale
Poziţia geografică a comunei favorizează dezvoltarea turismului prin diversitatea peisajului
Principalul obiectiv turistic al comunei este Monumentul ridicat în cinstea ţăranilor Răsculaţi de la Bobîlna în anul 1437 " , la care se poate ajunge cu maşina pe drumul judeţean 109 B , monument ce se află pe raza loc. Igriţia din comuna Corneşti
Ca monumente istorice putem enumera : Biserica Ortodoxă ( Biserica Voievodală) din loc. Lujerdiu ctitorită de Voievodul Mihai Viteazul , purtând hramul Sf. Arhangeli Mihail şi Gavril " , Biserica Catolică " Sfanta Maria " din loc. Corneşti , Biserica Reformată din loc. Tiocu de Jos cu clopotniţa de lemn datată din jurul anilor 1700 şi Biserica de lemn din loc. Tioltiur . În localitatea Stoiana există "Fundatia culturală - Guillem Şorban ".
Poziţia geografică a comunei favorizează dezvoltarea turismului prin diversitatea peisajului
Principalul obiectiv turistic al comunei este Monumentul ridicat în cinstea ţăranilor Răsculaţi de la Bobîlna în anul 1437 " , la care se poate ajunge cu maşina pe drumul judeţean 109 B , monument ce se află pe raza loc. Igriţia din comuna Corneşti
Ca monumente istorice putem enumera : Biserica Ortodoxă ( Biserica Voievodală) din loc. Lujerdiu ctitorită de Voievodul Mihai Viteazul , purtând hramul Sf. Arhangeli Mihail şi Gavril " , Biserica Catolică " Sfanta Maria " din loc. Corneşti , Biserica Reformată din loc. Tiocu de Jos cu clopotniţa de lemn datată din jurul anilor 1700 şi Biserica de lemn din loc. Tioltiur . În localitatea Stoiana există "Fundatia culturală - Guillem Şorban ".
Evenimente locale:
Mersul cu colindul: Încă din postul Crăciunului, copiii se înţeleg între ei , formează grupuri în funcţie de prietenii , sex şi vârstă , fac repetiţii pentru a merge cu colindulÎn ajunul Crăciunului, băieţi în formaţie de câte trei- patru merg cu "Steaua", iar fetele colindă diferite colinzi pe la toate casele din sat. Oamenii le răsplătesc colindul cu bani şi fructe (mere, nuci , pere). Cu ceva timp în urmă copiii primeau de la gazdă colăcei , care erau adunaţi pe un ciocănaşAdolescenţii , în grupuri mixte , se colindă între ei. Toţi colindătorii încep colindul de la casa preotului , apoi urmează cea a învăţătorului şi a primarului
Pluguşorul : În zorii zilei de Anul Nou, se formează grupuri de câte trei- patru băieţi şi merg la urat . De obicei sunt tot acele grupuri care au mers şi cu "Steaua" de Crăciun. Îşi fac rost de un bici (scorbaci) şi de două- trei talăngi şi merg cu Pluguşorul
Gazda îi primeşte în casă , pentru că se spune că este bine să-şi treacă pragul casei prima dată la începutul anului un băiat
Înălţarea Domnului : La Ispas – de Ziua Înălţării Domnului se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor. În Ziua de înălţare se oficiază slujba religioasă la biserică . Apoi, după slujbă, preotul împreună cu credicioşii se duc la monumentul eroilor din mijlocul satului unde se oficiază un Tedeum în memoria ostaşilor căzuţi şi se depun coroane de flori. La monument vin copiii care învaţă la școala din sat şi prezintă un moment artistic închinat ostaşilor căzuţi pentru patrie. În încheiere se oferă copiilor dulciuri iar sătenii servesc un pahar cu vin şi cozonac
Este un obicei frumos întrucât participă întreaga comunitate
Pluguşorul : În zorii zilei de Anul Nou, se formează grupuri de câte trei- patru băieţi şi merg la urat . De obicei sunt tot acele grupuri care au mers şi cu "Steaua" de Crăciun. Îşi fac rost de un bici (scorbaci) şi de două- trei talăngi şi merg cu Pluguşorul
Gazda îi primeşte în casă , pentru că se spune că este bine să-şi treacă pragul casei prima dată la începutul anului un băiat
Înălţarea Domnului : La Ispas – de Ziua Înălţării Domnului se sărbătoreşte şi Ziua Eroilor. În Ziua de înălţare se oficiază slujba religioasă la biserică . Apoi, după slujbă, preotul împreună cu credicioşii se duc la monumentul eroilor din mijlocul satului unde se oficiază un Tedeum în memoria ostaşilor căzuţi şi se depun coroane de flori. La monument vin copiii care învaţă la școala din sat şi prezintă un moment artistic închinat ostaşilor căzuţi pentru patrie. În încheiere se oferă copiilor dulciuri iar sătenii servesc un pahar cu vin şi cozonac
Este un obicei frumos întrucât participă întreaga comunitate
Facilitati oferite investitorilor: În localitatea Bîrlea s-a înfiinţat AF Rus Ilie . D-l Rus construieşte o fermă de taurine finanţată din fonduri europene SAPARD
În localitatea Lujerdiu există Asociaţia crescătorilor de taurine , asociaţie care reprezintă interesele micilor proprietari de taurine din comună
În comuna Corneşti , ca şi în majoritatea localităţilor rurale, dezvoltarea infrastructurii este un subiect deziderat. Nici o posibilă dezvoltare economică nu poate să nu ţină cont de necesitatea unei infrastructuri care să asigure susţinerea dezvoltării
Reţea canalizare menajeră şi staţie de epurare a loc. Lujerdiu , Bîrlea ,Tioltiur, com.Corneşti,jud.Cluj
Reţelele şi mijloacele de comunicare sunt : telefonia fixă , mobilă , internet , oficiu poştal
Reţeaua stradală a comunei este alcătuită din : uliţe , drumuri comunale , drumuri forestiere , drumuri judeţene
Prin realizarea lucrărilor de recondiţionare şi modernizare se poate asigura o dezvoltare a economiei comunei , respectiv a satelor , dezvoltare care poate fi determinată de facilitarea accesului la informaţie , prin crearea unui mediu de afaceri propice pentru atragerea de investitori locali şi străini,iar îmbunătăţirea mijloacelor de acces va influenţa în mod semnificativ această dezvoltare economică
În localitatea Lujerdiu există Asociaţia crescătorilor de taurine , asociaţie care reprezintă interesele micilor proprietari de taurine din comună
În comuna Corneşti , ca şi în majoritatea localităţilor rurale, dezvoltarea infrastructurii este un subiect deziderat. Nici o posibilă dezvoltare economică nu poate să nu ţină cont de necesitatea unei infrastructuri care să asigure susţinerea dezvoltării
Reţea canalizare menajeră şi staţie de epurare a loc. Lujerdiu , Bîrlea ,Tioltiur, com.Corneşti,jud.Cluj
Reţelele şi mijloacele de comunicare sunt : telefonia fixă , mobilă , internet , oficiu poştal
Reţeaua stradală a comunei este alcătuită din : uliţe , drumuri comunale , drumuri forestiere , drumuri judeţene
Prin realizarea lucrărilor de recondiţionare şi modernizare se poate asigura o dezvoltare a economiei comunei , respectiv a satelor , dezvoltare care poate fi determinată de facilitarea accesului la informaţie , prin crearea unui mediu de afaceri propice pentru atragerea de investitori locali şi străini,iar îmbunătăţirea mijloacelor de acces va influenţa în mod semnificativ această dezvoltare economică
Proiecte de investitii: Planul cornologic şi stabilirea proiectelor viabile pentru dezvoltarea economică a comunei Corneşti:
Stabilirea obiectivelor anuale şi a strategiilor pe termen scurt
Obiectivele anuale ale Consiliului Local Corneşti sunt desprinse din cele trei categorii de obiective pe termen lung şi vor fi tratate în aceeaşi ordine
1. Reabilitarea drumurilor comunale şi de hotar
În vedrea realizării infrastructurii referitoare la drumurile comunale se va apela la Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale
2. Extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare
În vedrea realizării infrastructurii referitoare la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, se va apela de asemenea la Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale
În ceea ce priveşte primele două obiective , în luna august a fost aprobat proiectul integrat „ Îmbunătăţirea infrastructurii com.Corneşti , jud.Cluj , prin :- alimentare cu apă a loc.Bîrlea , Tioltiur , com.Corneşti , jud.Cluj;
Obiectivele anuale ale Consiliului Local Corneşti sunt desprinse din cele trei categorii de obiective pe termen lung şi vor fi tratate în aceeaşi ordine
1. Reabilitarea drumurilor comunale şi de hotar
În vedrea realizării infrastructurii referitoare la drumurile comunale se va apela la Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale
2. Extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare
În vedrea realizării infrastructurii referitoare la reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare, se va apela de asemenea la Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale
În ceea ce priveşte primele două obiective , în luna august a fost aprobat proiectul integrat „ Îmbunătăţirea infrastructurii com.Corneşti , jud.Cluj , prin :- alimentare cu apă a loc.Bîrlea , Tioltiur , com.Corneşti , jud.Cluj;
- reţea canalizare menajeră şi staţie de epurare a loc. Lujerdiu , Bîrlea ,Tioltiur, com.Corneşti, jud.Cluj;
- modernizare drum comunal DC 159 ", iar la 24.09.2008 a fost semnat contractul de finanţare
. Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu:
În vedrea realizării restaurării, consolidării, protecţiei şi conservării clădirilor de patrimoniu se va apela de asemenea la Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale
4. Reîntoarcerea tinerilor în spaţiul rural:
În vederea reîntoarcerii tinerilor în spaţiul rural se va apela la Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri
Obiectivele măsurii:
Acordarea sprijinului de instalare tinerilor agricultori va facilita adaptarea structurală şi dezvoltarea unor exploataţii agricole competitive care practică o agricultură durabilă prin îmbunătăţirea managementului şi revigorarea forţei de muncăInstalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/sau preluare prin transfer de proprietate şi/sau arendă a unei exploataţii agricole pentru prima dată, în calitate de conducător (şef) de exploataţie
În cazul instalării, solicitantul, trebuie să aibă domiciliul în zona rurală în care îşi va desfăşura activitatea . În cazul arendării , aceasta trebuie să fie de lungă durată
Necesar dezvoltării economiei şi a vieţii rurale în cadrul comunei Corneşti se pot realiza diferite proiecte şi achiziţii
Prin intensificarea producţiilor şi exploatarea terenurilor agricole cu tehnologii moderne, ecomonia poate să se dezvolte semnificativ în cadrul comunei
Creşterea economiei poate fi şi rezultatul unor investiţii majore prin crearea de locuri de muncă pentru locuitori
O dezvoltare a economiei în cadrul comunei Corneşti se poate realiza şi prin deschiderea diverselor magazine / unităţi comerciale, agenţii bancare, etc, adică prin acceptarea în cadrul pieţei a investitorilor
Pe cât este de important a avea o economie dezvoltată pe atât este de importantă atragerea, respectiv menţinerea investiţiilor pe piaţa internă a comunei. Investiţiile reprezintă surse sigure de dezvoltare economică a zonei atrăgând atât forţă de muncă cât şi interes asupra acesteia
. Restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea clădirilor de patrimoniu:
În vedrea realizării restaurării, consolidării, protecţiei şi conservării clădirilor de patrimoniu se va apela de asemenea la Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale
4. Reîntoarcerea tinerilor în spaţiul rural:
În vederea reîntoarcerii tinerilor în spaţiul rural se va apela la Planul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri
Obiectivele măsurii:
Acordarea sprijinului de instalare tinerilor agricultori va facilita adaptarea structurală şi dezvoltarea unor exploataţii agricole competitive care practică o agricultură durabilă prin îmbunătăţirea managementului şi revigorarea forţei de muncăInstalarea tinerilor fermieri reprezintă activitatea de înfiinţare şi/sau preluare prin transfer de proprietate şi/sau arendă a unei exploataţii agricole pentru prima dată, în calitate de conducător (şef) de exploataţie
În cazul instalării, solicitantul, trebuie să aibă domiciliul în zona rurală în care îşi va desfăşura activitatea . În cazul arendării , aceasta trebuie să fie de lungă durată
Necesar dezvoltării economiei şi a vieţii rurale în cadrul comunei Corneşti se pot realiza diferite proiecte şi achiziţii
Prin intensificarea producţiilor şi exploatarea terenurilor agricole cu tehnologii moderne, ecomonia poate să se dezvolte semnificativ în cadrul comunei
Creşterea economiei poate fi şi rezultatul unor investiţii majore prin crearea de locuri de muncă pentru locuitori
O dezvoltare a economiei în cadrul comunei Corneşti se poate realiza şi prin deschiderea diverselor magazine / unităţi comerciale, agenţii bancare, etc, adică prin acceptarea în cadrul pieţei a investitorilor
Pe cât este de important a avea o economie dezvoltată pe atât este de importantă atragerea, respectiv menţinerea investiţiilor pe piaţa internă a comunei. Investiţiile reprezintă surse sigure de dezvoltare economică a zonei atrăgând atât forţă de muncă cât şi interes asupra acesteia
